Înscrierea în clasa pregătitoare

De astăzi s-a dat startul la înscrierea în clasa pregătitoare. Mai bine zis a început procesul necesar înscrierii copiilor la școală. Până la înscriere mai sunt câteva zile.

afara2Înscrierea propriu-zisă se poate realiza în prima sau a doua etapă și anume  în intervalul 27 februarie – 16 martie sau 24-30 martie.

Cum majoritatea părinților cunosc deja către ce școală vor face acest pas, nu vreau decât să aduc niște clarificări.

Conform metodologiei, copiii care împlinesc vârsta de 6 ani după 31 august anul acesta, pot merge în clasa pregătitoare doar dacă primesc avizul în urma evaluării psihosomatice. Pentru această evaluare,  în perioada 22 februarie-15  martie, părinții în cauză trebuie să meargă cu copilul la centrul de evaluare la care este arondată grădinița, conform planificării. De exemplu, preșcolarii Școlii Primare Lorelay trebuie să meargă la C.J.R.A.E., pe Bd. Socola, chiar în incinta fostului Liceu de Chimie . Pentru ceilalți aveți aici un link.

După ce, acolo unde este cazul, părinții au intrat în posesia documentului, trebuie să completeze și să depună cererile de înscriere la școală în perioada 27 februarie – 16 martie. Cererile vor fi pocesate în 17 martie, moment în care se va valida înscrierea copiilor.

În privința celor care au optat pentru altă școală decât cea de circumscripție, analiza cererilor și admiterea/respingerea se va face în intervalul 18-21 martie. Dacă vă numărați printre aceștia și nu veți primi un răspuns pozitiv, atunci copilul va fi înscris automat la școala de circumscripție doar dacă ați optat pe cerere și pentru această situație. În caz contrar trebuie să participați la a doua etapă.

A doua etapă se desfășoară în intervalul 24-30 martie, după ce, în prealabil, au fost afișate listele cu locurile libere și copiii care nu au fost încă înscriși. Datele finale vor fi procesate până în 5 aprilie.

La Școala Primară Lorelay înscrierile se fac doar în limita locurilor disponibile.

Succes !

În clasa a V-a

În urmă cu cinci ani se înființase Școala Lorelay din Iași care, pornise la drum cu scopul de a oferi elevilor învățământ de calitate  dar nu în maniera clasică. Lorelay luase ființă pentru a se apropia de elevi și a-i atrage, luase ființă ca alternativă pentru părinții care doresc altceva de la școală.

De fapt, scopul acestei școli se înfiripase  cu ani în urmă vizitând și lucrând  în școli din Franța, Olanda sau Anglia . Atunci am văzut ce înseamnă învățământ orientat spre nevoile societații, ale copiilor, atunci am aflat că elevii pot veni și din plăcere la școală , cu idei, cu dorințe de a descoperi lucruri noi sau pentru a-și dezvolta creativitatea. Atunci am decis că o astfel de școală se poate și la noi.

Am decis de asemenea o școală care să fie prietenă copiilor, adaptată după nevoile lor, o școală care să nu-i traumatizeze și să-i împovăreze inutil și înainte de vreme. Am vrut ca elevii noștri să îndrăgească școala , să vină cu plăcere și să se întoarcă acasă cu lucruri noi.

Unii au spus că nu se poate . Noi facem tot ce se poate pentru ca elevii noștri să-și descopere abilitățile înnăscute, să le dezvoltăm și să reușească să-și urmeze dorințele.

Viitorii noștri absolvenți se pregătesc deja de clasa a V-a. Unii deja știu încotro să se îndrepte. Arin este un elev pasionat de  logică și matematică, dar înainte de toate are înclinații, este înzestrat către acest domeniu. Rezolvă cu ușurință probleme complicate aspect care l-a determinat să se orienteze spre Liceul de Informatică ”Grigore Moisil” din Iași . În urma concursurilor desfășurate recent a primit premul I la informatică și premiul III la matematică.

            Felicitări și succes tuturor !

arinarin

Potentialul elevului

De ce sunt elevi cu rezultate slabe ? Elevii care nu dau rezultate reprezintă o provocare pentru cadrele didactice și nu numai.

 

Când eram în primul an de învățământ și fără experiență  eram foarte supărată de ce am în clasă elevi care iau note de 7 sau 8 la teste, când eu am predat tuturor la fel de bine?    Între timp am găsit răspunsul la întrebarea de atunci: nu toți sunt la fel.

Acum mă confrunt cu:  de ce am în clasă/școală copii care, deși au abilități intelectuale, nu au rezultatele școlare conform cu abilitățile? De ce unii copii lucrează la școală sub nivelul potențialului lor intelectual, de ce au rezultate slabe? Am experimentat întrebări diverse: de ce copilul nu se descurcă suficient de bine pentru a face față în lumea competiției? 

Potențialul

În primul rând trebuie să clarificăm dacă un copil lucrează sau nu sub nivelul potențialului său. Sub nivelul potențialului înseamnă că performanța copilului la școală, reflectată în note sau rezultate la teste, este sub nivelul celei prezise pentru vârsta, abilitățile și potențialul său. Adică, este o discrepanță semnificativă între capacitatea intelectuală și rezultatele pe care le obține la școală.  

Numai că determinarea capacității și potențialului școlar nu se face comparând notele copilului  cu cele ale colegului de clasă.  Determinarea potențialului de învățare și a abilității intelectuale a acestuia se face prin teste standardizate, aplicate de specialiști (de ex. determinarea IQ cu ajutorul unui psiholog). Dacă copilul dvs are abilități intelectuale medii și are note de 7 sau 8, înseamnă că lucrează la nivelul potențialului său.

Citiți articolul integral aici

Copiii și limbile straine

O statistică arată faptul că 44% dintre cetățenii UE folosesc cu dificultate limbile straine. Din această cauza comisarul european pentru multilingvism  promite creșterea importanței acordate dezvoltării acestor competențe. Scopul este ca cei mici să comunice lejer ca și în  limba maternă.

De altfel problema învățării limbilor străine la vârste cît mai fragede este deja din ce în ce mai mult discutată . Mulți părinți apreciază această competență ca o șansă în plus în viață.

Există binențeles și voci critice: nu cumva copiii de vârste foarte mici vor fi suprasolicitați? Specialiștii demonstrează însă că aceste îndoieli sunt nefondate.

O privire în afara Europei, în țări din Africa sau Asia  arată că, în viața de zi cu zi, se folosesc mai multe limbi străine: o limbă la școală sau în relația cu instituțiile publice, o limbă în domeniul afacerilor și una în cadrul familiei sau în relația cu vecinii.

”Creierul nostru este pregătit să învețe limbile straine. Îi lipsim pe copii de o șansă  în cazul în care nu le oferim această posibilitate” afirmă Jurgen Meisel, lingvist la Universitatea din Hamburg. Cercetările în domeniu vin în sprijinul copiilor ai căror părinți sunt interesați ca ei să învețe comunicarea multilingvistică. Copiii de 3-4 ani învață fără efort să comunice considerând totul o joacă. Perioada dureaza până la 8-10 ani când ușurința învățării unei limbi străine începe să dispară.

Interesant este că părinților le vine greu să creadă că învățarea limbilor străine de mic copil ar reprezenta un avantaj. ”De ce copilul meu nu comunică în cea de a doua limbă? De ce dezvoltarea vorbirii durează mai mult decât la un copil care cunoaște doar limba maternă? De ce nu vrea să vorbească în limba străină?” sunt întrebări ce-i macină uneori pe părinții ai căror copii cunosc limbi straine.  

Psih. Albert Costa de la Universitatea din Barcelona le recomandă părinților îngrijorați de acest aspect doar să aibă  răbdare. Rezultatele se vor vedea mai târziu. Pe lângă faptul că vor stăpâni comunicarea lingvistică, apar și alte avantaje. Psihologul a demonstrat științific că acei copii care învață limbi straine, devin mai atenți la detalii, observă mai multe amănunte și pot face mult mai ușor diferența dintre aspectele importante față de celelalte în cadrul unei teme sau în viața de zi cu zi. De asemenea persoanele care au crescut învățând o limbă străină ajung la maturitate, să-și concentreze mult mai bine atenția  într-un mediu cu multă agitație.  limbile straine

Sursa: ” Viele Sprachen? Kinderleicht !”  Simon Tauber limbile straine

Stresul începutului de școală. Cum putem ajuta?

Stresul începutului de școală este normal. Prima zi de școală sau de grădiniță reprezintă un pas important în viața unui copil.  Oricum sunt multe aspecte de care ne putem folosi pentru a-l ajuta să treacă cu ușurință peste acest moment ca de exemplu vorbind cu el despre școală sau ajutîndu-l să-și dezvolte diverse competențe practice .stresul

 

1.Discuția cu copilul.

 

Cel mic poate fi stresat cu privire la prima zi de școală pentru că nu știe la ce să se aștepte.

De aceea o modalitate importantă prin care să-l ajutăm este să vorbim cu el și să aflăm ce anume îl îngrijorează.

-explicați-i unde va merge, ce va face și pentru cât timp.

-răspundeți la întrebări și eliminați orice frică, întrebându-l ce crede despre școală sau despre cum este la școală.

-participați activ la micile lui bucurii.

-spuneți-i că îl veți aștepta la finalul programului de școală.

 

2.Dezvoltarea de competențe practice


dad
Dacă copilul are o idee pozitivă despre ceea ce înseamnă școala și deja a experimentat acasă activități de învățare,  atunci experiența primelor zile de școală va fi mai puțin stresantă.

Jocurile, jocurile de rol, cititul sau desenatul acasă ajută copiii la creșterea încrederii în propriile forțe și reduce stresul în aceste situații.

 

Acasă mai puteți exersa și:

-situații sau jocuri ce presupun vorbitul în fața unui grup.

-joaca cu copii de vârstă apropiată în vederea realizării de prietenii.

-îi puteți citi povești în legătura cu începutul școlii.

-activități de scriere sau desen care presupun să stea așezat pentru perioade scurte de timp.

-copilul și-ar putea folosi jucăria preferată pentru jocuri de rol la școală .

În săptămâna premergătoare începutului școlii:

-copilul trebuie implicat în alegerea lucrurilor sau rechizitelor ce țin de școală.

-vizitați împreună școala pentru a vă familiariza cu zona și clădirea.

-unele școli  sprijină tranziția așa că puteți participa la un astfel de program.

-vorbiți despre ce se întâmplă la școală în diferite momente din program, pentru a ajuta viitorul elev să facă un prim pas spre rutina școlii.

Articol tradus de pe nidirect.gov.uk

Ce este de făcut dacă plânge ?

Ce este de făcut dacă fetița mea plânge  la grădiniță de fiecare dată când o las acolo . Deja sunt două săptămâni iar istoria se repetă zilnic. Dar educatoarea mi-a spus să stau liniștită. Fetița se oprește din plâns după ce plec. Ce este de făcut?

plânge la grădiniță

Cu asemenea griji se confruntă mulți părinți atunci când fac pasul cu copilul la grădiniță. Este ceva normal și se întâmplă peste tot în lume.  Mai jos sunt câteva recomandări ale specialiștilor din Marea Britanie… 

Este o problemă obișnuită și se rezolvă de la sine odată cu trecerea timpului. Prima zi de grădi sau începutul grădiniței poate fi foarte solicitant pentru cei mici. De asemenea poate fi solicitant pentru părinți care resimt stresul separării de copiii lor pentru perioade destul de lungi de timp. Sunt cîteva soluții pe care ați putea să le aplicați pentru a face tranziția mai ușoară.

1.Mai întâi asigurați-vă că cel mic doarme suficient de mult noaptea. Lipsa odihnei poate favoriza stări neplăcute, probleme de comportament sau chiar dificultăți de învățare.

Conform studiilor efectuate de organismele internaționale privind studiul somnului (National Sleep Foundation) copiii de vârstă preșcolară necesită 10-11 ore de somn pe noapte așa că respectați rutina mersului la culcare!

Dimineața trezirea se va face suficient de devreme pentru a vă putea pregăti de grădi într-un mod relexant, fără grabă, și să vă savurați micul dejun . Puneți unul dintre CD-urile favorite pe timpul deplasarii cu mașina, permiteți copilului să-și aleagă muzica sau povestea favorită așa încât să-i creați senzația că deține controlul.  

2.În al doilea rând controlați-vă reacțiile proprii față de copii. Copiii sunt uimitor de sensibili la stările emoționale ale părinților. Asta îi poate aplifica anxietatea precum și dorința de a se lipi de dvs.  anx

Atenție la modul de realizare a despărțirii! Deși este de înțeles , orice șovăială, orice prelungire inutilă crește tensiunile copilului și firesc atrage plânsul ca descărcare. Cel mai indicat ar fi o scurtă îmbrățișare și spuneți-i că o veți revedea când veniți să o luați acasă. Apoi puteți pleca.

Ar fi bine să aveți un plan propriu pentru destresarea dvs. cum ar fi să vă sunați un prieten de încredere imediat ce plecați de la grădi sau să vă opriți la o cafea.

3.În final încercați să găsiți modalități prin care să vă ajutați fiica să se simtă mai conectată cu grădinița! Ar putea participa la diverse activități unde să întâlnească, în alte medii, colegi de clasă. Dacă sunteți la început dar cunoașteți 1 sau 2 colegi de clasă puteți organiza în weekend o mică ieșire la un loc de joacă de exemplu unde relațiile cu ceilalți copii să se consolideze.

Dgradiacă fiica continuă să fie agitată atunci când o lăsați la grădi atunci puteți   să luați în considerare ca, pentru o anumită perioadă de timp, altcineva din familie să o ducă la grădiniță. :)), aceasta doar pentru a schimba paternurile deja stabilite! Puteți avea surprize plăcute.

Articol tradus de pe www.greatschools.org

 

Ne pregătim de noul an școlar

școlarNe pregătim de noul an școlar astfel încât ultimele zile de august ne-au găsit din nou la grădi și școală. Odihnite și vesele după o binemeritată vacanță, toate cadrele didactice ne-am întors la muncă, pline de idei pentru perioada următoare .

Ne-am propus obiective frumoase, cu activități noi și diverse, toate cu scopul de a bucura copilul și a-l dezvolta armonius. În această săptămână am muncit la amenajarea sălilor de clasă și de grupă, la planificarea activităților, pentru a primi copiii cu surprize plăcute. Am stabilit o mulțime de jocuri și activități distractive, în sală și afară, prin care să ne acomodăm cu programul și să ne reamintim cunoștințele din anul anterior. Cei mai mici din grădi și din școală ne vor cunoaște pe toți și vor vizita toate clasele. Celor mai mari le dorim un an plin de cunoștințe, dar și de distracție !

scolarNe dorim un an școlar frumos, cu realizări și vă așteptăm cu drag !

Bun venit !

bun venit daniela
Daniela, colega noastră

Bun venit, Daniela !

Din acest an școlar avem în echipă o tânără educatoare, care va prelua grupa mică, alături de colega noastră, Andreea.

Daniela a terminat Liceul Pedagogic și a trecut prin provocările meseriei, anul trecut, ca învățătoare într-o instituție de învățământ de stat. Îi place dansul popular, face parte dintr-un ansamblu folcloric și dorește să transmită și copiilor dragostea pentru dans.

Este  dornică să lucreze ”altfel” cu cei mici , veselă și plină de energie. Abia așteptăm să ne molipsim de la ea :)

Îi urăm bun venit în echipa Lorelay și o asigurăm de tot sprijinul nostru !

Reguli, consecințe în relația cu copilul tău

Reguli, consecințe,  lipsa pedepsei, în educația copiilor  reprezintă subiecte de discuție între părinți cu argumente pro și contra. Pentru că deseori această problemă este greșit înțeleasă am ales să vă prezint o mică situație personală în speranța de a lămuri puțin lucrurile.

 

Deja este 08.30 iar la ora 09.00, ca de obicei Alexandra mea de 7 ani va merge la culcare. Așa am obișnuit-o.

down3-Alex, hai să mănânci!..

Și acum începe:

-Nu vreauuuuuuu.

-Trebuie să mănânci. Așa te dezvolți și crești!

-De ce mereu trebuie să mănânc?

-Toți oamenii și animalele trebuie să mănânce. Altfel nu se poate. Ai nevoie de creștere, dezvoltare și energie.

-Dar pot să mănânc ciocolată.

-Astăzi ai consumat mai mult decât trebuie. Trebuie să mănânci mâncare! Doar ți-am spus deja.

-Iaaaar și iar…

Mai scurtăm din dialog :)) .


-Vezi că timpul trece și nu mai poți să te joci la calculator! îi repet.

-Dar nu-mi place carnea… Urmează lacrimi de crocodil…

-Poți că mănânci normal sau plângând. În plus pierzi vremea. Pierzi din timpul tău de joacă. Calculatorul de așteaptă. Tu alegi.

 

Cu necaz mare, reușește să mănânce. Dar timpul deja zburase. Mai rămăseseră doar 5 minute. I-am pus CD-ul de la Editura Edu cu niște jocuri interactive și am lăsat-o până la ora 9.

De obicei porția de calculator era între 15 și 30 minute .

Aceasta  a fost o seara obisnuită cu Alexandra înainte de a merge la culcare. După pățania de ieri, mi-am adus aminte de o discuție cu unul dintre părinții Lorelay,  relativ la pedepse, subiect apărut des la cursurile de parenting.  Așa este . Copilul nu are nevoie de pedepse.

Iar aici explic: consecința reducerii timpului de joacă ca urmare a comportamentului a fost alegerea Alexandrei și nicidecum o pedeapsă. I-am explicat, am anunțat-o  că va pierde ceva, ca urmare a faptului că va pierde vremea și nu va mai avea timp pentru activitatea pe care și-o dorește, lucruri stabilite anterior chiar cu ea. Ea și-a stabilit singură niște reguli.

Dacă i-aș fi spus doar la final ”Nu te joci la calculator pentru că nu ai mâncat” este o pedeapsă, pe când sună altfel:

down2Nu ai timp de calculator pentru că ai pierdut vremea cu masa. Acum deja este târziu și trebuie să mergem la culcare. A fost alegerea ta, așa cum ți-am spus. Împreună am stabilit acest lucru”

 

Poate că la prima vedere nu este mare diferență dar pentru un copil este. El învață faptul că pierde jocul de calculator ca o consecință directă a comportamentului lui și nu ca urmare a sancțiunii aplicate de către un adult. Astfel, printre altele, nu dăunează relației adult copil.   

Am ales să scriu repede această întâmplare pentru că este mult mai simplu și mai aproape de realitate pentru cititor, decât să scriu rezumate din cursuri sau din articole de specialitate.

Lipsa pedepsei ca trend în educație funcționează, dar nu oricum. De fapt, confundăm des noțiunea de consecință cu cea de pedeapsă, Și le formulăm greșit, deși cu intenții bune. Sau ajungem să nu mai formulăm nimic de frică, din nesiguranță… Trebuie să existe reguli, pe care copiii să le cunoască.

Când e nevoie de reguli? Când e nevoie să reglăm un comportament, o situație, etc și nu se reglează de la sine. Regula apare pentru a ajuta la organizare. După interiorizarea comportamentului, se poate renunța la ea. Păstrăm regulile atât timp cât sunt necesare. Așa cum apar doar dacă sunt necesare. (ex. Nu trebuie să spunem copilului: regula este să ne spălăm seara pe dinți, dacă ei o fac deja). Sunt temporare și în schimbare. Regulile creează rutina, iar copiii au nevoie de rutină pentru confortul lor.

Se simt în siguranță când știu ce urmează să se întâmple. Din această cauză chiar și atunci când se merge cu ei la dentist trebuie să le explicați înainte ce se va întâmpla sub forma unei povestionare , dar pe înțelesul lor și să fie cât se poate de haios, nicidecum stresant.

 

images2Un alt aspect important în educație îl reprezintă consecvența în atitudinea tuturor celor ce se ocupă de educația copilului: mama, tata, bunici, bone, cadre didactice etc. De asemenea trebuie cooperare între cei care aplică actul educativ.

 

Trebuie să manifestăm compasiune față de un copil necăjit și să nu rădem de problema lui, să-i respectăm durerea. Altfel îl vom îndepărta. Un necaz este la fel de neplăcut pentru un copil ca și pentru un adult. Expresia ”Copiii nu sunt stresați”, pe care o auzim uneori, este doar din cauza neștiinței sau ignoranței.

Orice tactică abordați în educația copilului cere timp și consecvență. Important este să nu renunțați. Orice slăbiciune din partea unui membru a familiei va fi speculată de copil așa că, aveți grijă să nu fiți sabotați ! :)

 Succes și nervi de oțel !  

Sursa:Pilar Sanchez – Părinți consecvenți, copii fericiți

 

Bun venit colegei noastre !

Bun venit, Larisa ! Din acest an școlar putem spune că avem o echipă mai mare și mai puternică. Larisa a terminat Liceul Pedagogic și este studentă în ultimul an la Facultatea de Psihologie. A lucrat atât ca educatoare cât și ca învățătoare și îi place ca școala să fie altfel decât cea tradițională.bun venit

Profesional avem multe în comun și  îi vom oferi posibilitatea să se dezvolte, să crească, să se bucure de satisfacția roadelor muncii ,  alături de noii elevi din Lorelay  care, din această toamnă încep clasa pregătitoare.  

Îi dorim mult succes și realizări, alături de noi !